Thumbs up for these guys :)
Votati-i din 25 februarie.
vineri, 13 februarie 2009
Need help with IT?!
Tot ce e nou pe piata IT&C, la fel si ultimele sfaturi pe aceasta tema, va recomand cu multa caldura http://www.stiri.it/. Daca va place, va voi ruga sa-i sustineti pe Vlad Gidea (Gadea :-?? ) si pe colegii lui la roblogfest.
Thumbs up for these guys :)
Votati-i din 25 februarie.
Thumbs up for these guys :)
Votati-i din 25 februarie.
joi, 27 noiembrie 2008
Aventuri in 2035
Medicii au pus la punct un sistem prin care poti sa-i alegi viitorului copil sexul si trasaturile perfecte. LIIS-ul inca mai exista. La fel si fosila conducatoare. Sau fantoma. Sau o forma hibrida, supraponderala de forma existentiala ce conduce liisul...
Revenind la medici si copiii trasi la xerox, in tot liisul existau 3 baieti blonzi cu ochi albastri si in rest o sumedenie de fete blonde, ce aveau 1.75 m la 14 ani si aveau ca scop salvarea speciilor pe cale de disparitie... sau combaterea incalzirii globale... sau pacea mondiala. Cum vor face asta?! Aparand deja de la 16 ani in Playboy si facandu-si o cariera de succes in muzica sau ca actrita la Haliud.
In acest haos superb, in care 600 de femei luptau pentru un barbat, apare el. Brunet, anormal pentru acea vreme, un ochi albastru si unul caprui, intelect surprinzator, si care isi aminteste ca in muzica erau clasici Mozart si Beethoven, nu Gutza si alte boli suparatoare pentru aparatul auditiv.
Si apare ea, blonda naturala, ochi albastri, care se incapatana in ciuda tuturor tratamentelor genetice sa fie creatza si se vopsea roscat periodic. Si culmea, se incapatana sa gandeasca si dorea sa ajunga manager al unei companii de succes.
Iar intrebarea societatii devine: cu persoane ca ei doi cum sa regresam si noi intr-o societate haotica, in care pentru o sinapsa necesara gandirii trebuie sa pui la un loc 2 persoane?
Va urma...
Revenind la medici si copiii trasi la xerox, in tot liisul existau 3 baieti blonzi cu ochi albastri si in rest o sumedenie de fete blonde, ce aveau 1.75 m la 14 ani si aveau ca scop salvarea speciilor pe cale de disparitie... sau combaterea incalzirii globale... sau pacea mondiala. Cum vor face asta?! Aparand deja de la 16 ani in Playboy si facandu-si o cariera de succes in muzica sau ca actrita la Haliud.
In acest haos superb, in care 600 de femei luptau pentru un barbat, apare el. Brunet, anormal pentru acea vreme, un ochi albastru si unul caprui, intelect surprinzator, si care isi aminteste ca in muzica erau clasici Mozart si Beethoven, nu Gutza si alte boli suparatoare pentru aparatul auditiv.
Si apare ea, blonda naturala, ochi albastri, care se incapatana in ciuda tuturor tratamentelor genetice sa fie creatza si se vopsea roscat periodic. Si culmea, se incapatana sa gandeasca si dorea sa ajunga manager al unei companii de succes.
Iar intrebarea societatii devine: cu persoane ca ei doi cum sa regresam si noi intr-o societate haotica, in care pentru o sinapsa necesara gandirii trebuie sa pui la un loc 2 persoane?
Va urma...
miercuri, 11 iunie 2008
LIISul anului 2009
Proful pe apă nu mai pluteşte... Copii au avut grijă să-l scufunde. Încă nu s-a descoperit cui îi aparţinea bolovanul legat de picioarele lui. 15 iunie se apropie afară e caniculă. LIIS water-park s-a uscat de tot. Zidul se dărâmă pe timpul verii. Păcat că nu şi şcoala. Pe termen nelimitat. Euforia e maximă.
Cu o săptămână înainte de eliberatorul 15 iunie o serie de întâmplări ciudate s-au petrecut pe teritoriul şcolii. Aici aveţi cuprinse câteva:
- T-Info (Tyranosaurus de LiIs) devorează din ce în ce mai mulţi elevi. 5-ul devine cea mai grea de obţinut medie. T-Info este nervos... T-Info tună şi fulgeră devorând mai bine de 5 puncte din nota 10. Elevii plâng că lacul liisean a secat. Bolovan mai găseau ei.
- Eleva X din ciclul liceal i-a urat profesorului de mate să vină când îl va chema ea. Înjurăturile aferente acestuia la aflarea notei din teză nu au ajutat-o, având în vedere că acesta stătea în spatele ei. Vom relata detalii despre rezultatele obţinute de această minunată elevă la Olimpiada de Vară. Îi urăm toate cele bune.
Acestea sunt cele mai importante întâmplări petrecute în Liisul anului 2009. În aşteptarea momentului în care T-Info va fi doar o fosilă vă urez baftă la olimpiade, corijări sau BAC.
:)
Cu o săptămână înainte de eliberatorul 15 iunie o serie de întâmplări ciudate s-au petrecut pe teritoriul şcolii. Aici aveţi cuprinse câteva:
- T-Info (Tyranosaurus de LiIs) devorează din ce în ce mai mulţi elevi. 5-ul devine cea mai grea de obţinut medie. T-Info este nervos... T-Info tună şi fulgeră devorând mai bine de 5 puncte din nota 10. Elevii plâng că lacul liisean a secat. Bolovan mai găseau ei.
- Eleva X din ciclul liceal i-a urat profesorului de mate să vină când îl va chema ea. Înjurăturile aferente acestuia la aflarea notei din teză nu au ajutat-o, având în vedere că acesta stătea în spatele ei. Vom relata detalii despre rezultatele obţinute de această minunată elevă la Olimpiada de Vară. Îi urăm toate cele bune.
Acestea sunt cele mai importante întâmplări petrecute în Liisul anului 2009. În aşteptarea momentului în care T-Info va fi doar o fosilă vă urez baftă la olimpiade, corijări sau BAC.
:)
vineri, 2 mai 2008
Afară ninge liniştit, la baie uşa nu se-nchide
Să vorbim despre subiectul meu favorit. Dragul şi scumpul liceu de informatică.
Foarte fain, bine dotat (pe partea de informatică, nu vă gândiţi că există alt laborator dotat ca lumea în afară de cele de informatică), elevii fericiţi, cu un liceu modern cu aspect cam de spital şi cu un corp B cu o destinaţie incertă.
La fel de incerte ca şi destinaţia respectivului corp sunt băile sale. Dacă ai fi câine ai prefera tufişul băilor, sau cel puţin celei de la etajul 1. Mireasma e superbă, apă de toaletă la propriu, uşile care oricum nu se închid şi nici măcar un minim de siguranţă n-au, acum vreo două luni într-o cabină îţi picura apă-n cap din rezervor. Boutique de luxe.
Şi fiindcă am spus că mă dedic uşilor, ei bine e o muncă de Sisif să închizi uşa. Pentru că nu au niciun sistem de prindere, cât de meschin şi neînsemnat. Şi încerci să trânteşti uşa sperând la o minune. Eventual o "doamnă directoare" (femeie de servici) care mai dă de două ori din mătură să nu se zică că nu a trecut şi pe acolo urlă graţios la tine să mai laşi uşa aia o dată. Oups.
Sfatul meu: nu aruncaţi nimic în băi, am făcut experimentul să las un ambalaj la sfârşitul orelor şi să-l găsesc tot acolo. Ah, şi nu vă chinuiţi să închideţi uşa... Uneori nici geamul că se mai blochează. Sau, varianta mai uşoară: nu folosiţi băile şcolii.
Foarte fain, bine dotat (pe partea de informatică, nu vă gândiţi că există alt laborator dotat ca lumea în afară de cele de informatică), elevii fericiţi, cu un liceu modern cu aspect cam de spital şi cu un corp B cu o destinaţie incertă.
La fel de incerte ca şi destinaţia respectivului corp sunt băile sale. Dacă ai fi câine ai prefera tufişul băilor, sau cel puţin celei de la etajul 1. Mireasma e superbă, apă de toaletă la propriu, uşile care oricum nu se închid şi nici măcar un minim de siguranţă n-au, acum vreo două luni într-o cabină îţi picura apă-n cap din rezervor. Boutique de luxe.
Şi fiindcă am spus că mă dedic uşilor, ei bine e o muncă de Sisif să închizi uşa. Pentru că nu au niciun sistem de prindere, cât de meschin şi neînsemnat. Şi încerci să trânteşti uşa sperând la o minune. Eventual o "doamnă directoare" (femeie de servici) care mai dă de două ori din mătură să nu se zică că nu a trecut şi pe acolo urlă graţios la tine să mai laşi uşa aia o dată. Oups.
Sfatul meu: nu aruncaţi nimic în băi, am făcut experimentul să las un ambalaj la sfârşitul orelor şi să-l găsesc tot acolo. Ah, şi nu vă chinuiţi să închideţi uşa... Uneori nici geamul că se mai blochează. Sau, varianta mai uşoară: nu folosiţi băile şcolii.
Jurassic LIIS
Ştiinţa ia cote maxime. Dezvoltarea nu cunoaşte limite. Este locul în care monştrii se nasc şi bântuie orăşelul nostru mic şi poluat. Este unic şi de speriat:
JURASSIC LIIS
Legendele se nasc aici. Şi tot aici îşi găsesc sfârşitul. Toată lumea a auzit de T-Info. Cel mai feroce specimen al parcului: profa(ul) de info. Atacă atunci când aştepţi mai puţin. Colţii ei feroce sfâşie media elevului. Şi are ca armă letală: nota la purtare.
Teroarea te cuprinde... Pereţii se cutremură... Copiii ţipă... Mamele fug... Se face întuneric... Şi el e... T-INFO TE ATACĂ. Vine spre clasă, elevii amuţesc (sau nu), intră... face prezenţa... şiiii... tu eşti următorul pe listă, O SĂ TE ASCULTE.
Liceul nostru. Defel cum a fost descris mai sus, dar oricum cu un aer de grădină zoologică. Oricum, cum elev perfect nu există, nici liceu perfect nu-i... Sau e?!
Măcar uşile de la băi ar putea fi reparate. :d Revin cu detalii.
JURASSIC LIIS
Legendele se nasc aici. Şi tot aici îşi găsesc sfârşitul. Toată lumea a auzit de T-Info. Cel mai feroce specimen al parcului: profa(ul) de info. Atacă atunci când aştepţi mai puţin. Colţii ei feroce sfâşie media elevului. Şi are ca armă letală: nota la purtare.
Teroarea te cuprinde... Pereţii se cutremură... Copiii ţipă... Mamele fug... Se face întuneric... Şi el e... T-INFO TE ATACĂ. Vine spre clasă, elevii amuţesc (sau nu), intră... face prezenţa... şiiii... tu eşti următorul pe listă, O SĂ TE ASCULTE.
Liceul nostru. Defel cum a fost descris mai sus, dar oricum cu un aer de grădină zoologică. Oricum, cum elev perfect nu există, nici liceu perfect nu-i... Sau e?!
Măcar uşile de la băi ar putea fi reparate. :d Revin cu detalii.
vineri, 25 aprilie 2008
Life as it is
Is this that you live the thing that you know?
Is this that you live the thing that you want?
Is this that you feel the thing that you share?
Is this that you feel the thing that you like?
Life might not be as we want to
But
We're living today,
Maybe not tomorrow!
We lived yesterday...
But today is the day
To forget all the sorrow.
Do you like what you show to others?
Is it you in that or is it an image?
Should you care about this cold image?
Or just live happily your life as you are?
Life is to short to let her pass away just for the sake of how we look to others. Try being who you are and not who you should be.
Is this that you live the thing that you want?
Is this that you feel the thing that you share?
Is this that you feel the thing that you like?
Life might not be as we want to
But
We're living today,
Maybe not tomorrow!
We lived yesterday...
But today is the day
To forget all the sorrow.
Do you like what you show to others?
Is it you in that or is it an image?
Should you care about this cold image?
Or just live happily your life as you are?
Life is to short to let her pass away just for the sake of how we look to others. Try being who you are and not who you should be.
joi, 24 aprilie 2008
Praf de cretă
Zi de scoală. Afară ploaia nu mai conteneşte. Cerul plânge cot la cot cu mine... Sunt „de servici”.
Şi ştim cu toţii ce înseamnă asta: table de şters, hârtii de strâns de pe jos, inamicii publici (a.k.a. profii pentru profani) care parcă scrutează fiece centimetru pătrat în căutarea unei urme de mizerie, motiv pentru o lucrare sau o ascultare în masă.
Este ziua în care orice operă măiastră şi oarecum kitsch a vreunei fetiţe „cul”, denumită manichiură, se distruge ireversibil. Zi în care, indiferent de vârstă sau sex, reuşim să învăţăm meserii de mare viitor. Sentiment înălţător pentru „fericiţii” în cauză,care se pregătesc pentru un job atât de nobil.
Şi te întâlneşti câteodată pe holurile şcolii cu vreun alt „osândit”, care iţi dă salutul prafului de cretă acumulat în burete şi iţi aruncă o privire grăitoare, care parcă întreabă: „şi tu?”.
Sau cu puţin noroc te roagă vreun balaur cu 4 capete să ştergi tabla, şi într-un moment de sclipire concluzionează: „N-ar fi mai bine să rămai tu în continuare la tablă?!”. „NU!” ai spune, dar ce poţi face?! Inamicul te-a supus.
Zi desăvârşită, perfectă prin caracterul de „muncitor al patriei” pe care îl capeţi, în care aterizezi în sfârşit acasă şi faci numărătoarea notelor de 4 pe care le-ai luat datorită neîndeplinirii sarcinilor.
E atât de simplu, zi de scoală încheiată apoteotic cu certitudinea că ai scăpat de încă o zi din cele în care eşti „elev de servici”.
Deocamdată suntem în aşteptarea tablei ce se şterge singură.
Şi ştim cu toţii ce înseamnă asta: table de şters, hârtii de strâns de pe jos, inamicii publici (a.k.a. profii pentru profani) care parcă scrutează fiece centimetru pătrat în căutarea unei urme de mizerie, motiv pentru o lucrare sau o ascultare în masă.
Este ziua în care orice operă măiastră şi oarecum kitsch a vreunei fetiţe „cul”, denumită manichiură, se distruge ireversibil. Zi în care, indiferent de vârstă sau sex, reuşim să învăţăm meserii de mare viitor. Sentiment înălţător pentru „fericiţii” în cauză,care se pregătesc pentru un job atât de nobil.
Şi te întâlneşti câteodată pe holurile şcolii cu vreun alt „osândit”, care iţi dă salutul prafului de cretă acumulat în burete şi iţi aruncă o privire grăitoare, care parcă întreabă: „şi tu?”.
Sau cu puţin noroc te roagă vreun balaur cu 4 capete să ştergi tabla, şi într-un moment de sclipire concluzionează: „N-ar fi mai bine să rămai tu în continuare la tablă?!”. „NU!” ai spune, dar ce poţi face?! Inamicul te-a supus.
Zi desăvârşită, perfectă prin caracterul de „muncitor al patriei” pe care îl capeţi, în care aterizezi în sfârşit acasă şi faci numărătoarea notelor de 4 pe care le-ai luat datorită neîndeplinirii sarcinilor.
E atât de simplu, zi de scoală încheiată apoteotic cu certitudinea că ai scăpat de încă o zi din cele în care eşti „elev de servici”.
Deocamdată suntem în aşteptarea tablei ce se şterge singură.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
